Acasă

Când Tu m-atingi
e-atâta linişte în mine
încât îţi aud gândurile,
gânduri de pace, de bucurie.

Curgi peste sufletul meu,
apă limpede şi curată,
îmi speli rănile, mi le vindeci,
îmi creşti din nou aripi
şi mă înveţi zborul.

Acum, ochiul meu Te vede,
inima mea Îţi cântă o cântare nouă,
slăvindu-ţi bunătatea.

Niciodată nu mi-a fost bine
departe de Tine,
pâinea era amară,
apa nu stâmpăra setea
iar somnul nu-mi odihnea trupul,
piciorul mi-era veşnic călător,
inima plină de nelinişte
şi un dor, un dor nerostit
îmi mistuia rărunchii.

Numai în palmele Tale
e locul meu de adăpost,
cuibul meu de odihnă.

Atunci când sunt cu Tine,
nu-şi mai au rost frământările,
durerile sunt doar o zarvă fără izbândă
căci, cine Ţi se poate pune împotrivă?

Ce bine e în braţele Tale!
Ce bine e Acasă!